Robert de Biharia
S-a saturat de codrii:
Calit era in lupte,
Dar nu cu animale.
Batranul sau tatane
Era jignit de-un nobil
In Iberia lasata
Lui de-Amalasunta!
Maurul rupse Mejda iscrisa-n Pergament!
Chiar Dagobert batranul ii avertizase!
N-au ascultat de Carol si nici de Durandal
manuit de Roland prima dat’ in Ardeal.
Eu plec la lupta Tata
Transmite-ntr-una Robert!
Sunt de accord zice batranul
Dar sa vii doar tu.
Ia palosele mele, cele lungi si grele.
Maurii au armuri usoare,
Hangere si sabii de Toledo.
Ia caii negri, grei si-aur nu prea mult.
ARME DE FOC SA NU IEI !
CA-TI DAU CHIAR EU DE VREI!
C-un mic alai te-apropii,
Eu zic ca vii la nunta!
Te-asteapta al Amalasuntei
stra- stra nepoata chiar!
Te-nsori sa ai un nume,
Caci ei sunt divizati,
Se lupta pentru-averi
Ce Teoderic Batranul
De la Ravenna-I draga,
Le-a ascuns din nou.
Se cred Granzi d’Espagna
Dar de fapt sunt umbre,
Calugari, raspopiti de mine
Si de altii, lasati aici anume
Sa faca irigatii
Caci Iberia mea draga
E uscata de Sahel.
Sa vii doar tu .
Ca daca intri-n lupta sigur,
Te vor urma Zattara,
Cei asunsi in munti !
Ucizi doar fata-n fata
Si numa-n lupta dreapta!
Sa vada iar paganii
Cine-am fost si suntem!
Ceilalati sa ramana,
Caci pericolul e-n vest!
Toti ravnesc Ardealul
Pe care nu-l vom da,
De-ar da porunca Insusi
Batranul nost' Zalmoxis.


TE-ASTEPT IN CINSPE' ZILE ,
ATAT ITI DAU S-AJUNGI!