Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea, Speranța, Dorința, Așteptarea, Panica, Iubirea, Neajutorarea, Chinul, Întrebările, Uimirea, Nedumerirea, Seninătatea, Þipătul, Risipa, Durerea, Credința trăite timp de 10 ore, între două neașteptate și răvășitoare experiențe pe patul de spital.



Și trec secunde. Mi se pare-o oră
De-orbecăire pe-o firavă ață.
De șubreda-mpletire nu se-agață
Măcar o taină ca să intre-n horă.

Nu mai apare o știută față
Ca să-mi înalțe steagul alb la proră.
Delfinii tihnei liberi mă ignoră
Și un rechin al spaimei mă înhață.

Doar eu mă zbat în încăperi obscure?
Nu-mi știu nici rostul hotărât de sus,
Sunt pus de-a pururi biciuiri să-ndure

În lațul caznei răsucit pe-un fus.
E ceață-n jur, se zbate o secure,
Dar licărul de-o clipă n-a apus.


Din volumul Orele Tăcerii (Sonete 6), aflat în pregătire.