poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-09 | |
În seara sfântă ,de Crăciun,îmi amintesc de tine,
Cum stam odată amândoi,rupând un colț de pâine. Pe tot ,eu ,ție ,ți-l dădeam și eram fericit, Dar ,astăzi,eu,nu te mai am!Nu te mai văd sosind! Stăteam în frig de sărbători și îmi spuneai povești, Dar totul,astăzi s-a uitat,nu mai stiu unde ești. Nu are cine-n brațe să mă ia,dorul să mi-l aline, Să îmi spună de Moș Crăciun și că va fii iar bine. Tu,casa mult o luminai cu lumânări în mână Și ne iubeam ca doi nebuni,uitându-ne la lună. Într-o zi însă,ai plecat,uitând de tot de mine, Iar eu te-am așteptat în prag,privind cum moartea vine. M-am așezat ,iar,în genunchi,că sângele-mi cursese, Sorbind din paharul de vin,ce încă rămăsese. Atunci,te-am observat, apropiindu-te!Mila,te cuprinsese, Că am murit,când tu te-ai dus,doar ca să aduci lemne.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate