Iubite poet ai plecat în lumea ceea fără durere,
Ale tale poeme s-au îmbrăcat în doliu de durere,
Chipul poeziilor tale sunt triste că ai plecat în etern.
Focul eternității arde pentru imnul tău dat de guvern.

Dor zadarnic de cînd ai plecat cu vaporul morții,
Ai fost ca o fântână de poezie pură a vieții,
Literatura ta a fost ca și-o horă în noapte,
De prietenia apusă a strofelor tale de abilitate.

La harpă la al tău mormînt îți cînt agale,
Despre folozofia morții tale de mare jale,
Sub stelele nopții a gîndului că numai ești,
Și ai plecat în lumea celor drepți.

( 2010, 06 octombrie )