La al tău mormânt sfânt acoperit cu multe strofe de poezie de admirare,
Și cu flori albastre ca cerul din fiecare dimineață când luceafărul răsare,
Puritatea sufletului tău le-ai transmis prin a ta sfântă poezie literară,
Ai devenit un mare geniu al literaturii vechi din aceea vreme de comoară.

Îți aprind o lumânare sfântă cu lumină pentru viața anterioară,
Și un mare buchet de lacrima Maicii Domnului de odinioară,
Pământul mormântului îți este uscat și îl voi uda cu aghiasmă,
Sfânta ta poezie ți-o aștern pe-al tău mormânt de mireasmă.

Poezia – fratele tău de-o viață – ca o mare poveste romantică,
Lucruri geniale ai așternut pe hărtie care este o poezie atotputernică,
Iubirea ta de literatura veche care ți-a devenit ca și un mare prieten,
Îi povesteai prin scris în versurile angelice și pure ca un hematogen.

20 septembrie 2010