știu
era încă proaspătă
din ea mai urcau înspre cer
aburi și gemete
când au așezat-o frumos
pe rânduri
după prețuri și preferințe

au venit apoi ceilalți
noi
au gustat fără să îngenuncheze
și au plecat grăbiți
lăsând copiii să calce totul în picioare

astăzi
ne privim mirați
nu mai e nimic la fel
poate doar demnitatea
cu care a ales să ne hrănească regește
sufletele flămânde și reci
și nerăbdătoare