unii și alții călcați în picioare, zeii cu râsul isteric
la poalele luminii crește virulența foamei de ciolane.

pe pistele vremii privește-ne cu milă doamne,
toți fugind din roșu major spre auriu olimpic,
încă dă pe dinafară roșu înăsprit în toane
mai nou și apele rânite alergă către mistic spic.

gonim nebunatic rânind parșiv vechi armonii din salbe
rare sunt clipele când studiind știm unde ne duc moșnegii
chimia din culorile copilăriei necesită bandaje albe
matematica iubirii suma cu defrișări denivelări, demagogii.

zei senili ratați destrăbălați,leneșe terenuri zac mustind cu halbe,
din grumazul munților ecourile zilei suferă hemoragii
numitorul comun al ființelor bătălii în conjuncturi cu naiba
știind ca undeva la un capăt drept Doamne tu împarți magii.

începe oda strălucirii ? din când în când pe podium de nalbă
fluturi ridică idealuri pictați angelic pe aripi salvând nostalgii.