nu pot să plec
trebuie să mai fac consumație
la masa tăcerii
și nu am voie alcool
beau apă plată
ca muierile

mi-e sete
și nu mi-e sete de apă
ia loc lângă mine
dă glas singurătății noastre
poate îmi atingi vreo coardă sensibilă
și crapă masa

am să închid ochii
să nu-ți stânjenesc cuvintele
cuvintele trăiesc mai mult cu ochii închiși
adevărul e că parcă și ciorba de burtă miroase mai bine
dar ție nu-ți place

dar ce-ți place ție
nu te cunosc îndeajuns
nu am gustat din multe ciorbe împreună
și nu cred nici că aș fi curios
dacă nu ai avea ochii aceia
de căprioară rănită

de ce taci
oare știi că eu nu pot să vorbesc
eu stau la masa tăcerii