Nu mai urmăresc nicio știre niciun film
doar starea asta între întrebări inutile
de ajuns
am închis fără semn ultima carte de azi
cu ochii odihniți pe copertă
ca unul care vede mai departe
înșiruire de chipuri întâlniri
până unde
legănat de o melodie în surdină
uit că sunt călător în cursa asta aglomerată spre topire
în dulce abandonare
nici umbra nu știu pe ce terasă bea din altă lume
și tu cărui chip pescuiești alt zâmbet
într-un alt sfârșit de iluzii
repet întruna când lipsești
cât am așteptat căldura asta
cu toată răbdarea
neoprita dorință
să-ți văd silueta ieșind dintr-un glob incandescent
pe mâinile întinse spre o deschidere de val
mai stai cu un pas în afară