Starea de singur privind același cer
împreună cu toate celelalte
ca o casă în centrul orașului,
foarte mică și dosită în spatele
clădirilor de birouri,
cu o mică și îngustă alee
înspre strada mică ce dă-n bulevard.

Situația singură care-mi șterge din gesturi
și nu știu cum să mă port la masă,
care-i furculița, care-i cuțitul,
pentru cine să-nchin,
evidenta stângăcie a stării de singur,
deși încă animal încântător.
Aleg, iubesc aceasta, ...până vii tu.