Mă rup în bucățele
printre flori e tăcere
se rupe durerea din stele
ierburile plâng ca o adiere.

Pornește vara în căutare
de alte soiuri de plante mute
așează numai dintr-o aruncare
atâtea basme nevăzute.

Se înourează trist
din cer curg mărgele de mătase
arborii au dat un acatist
deși vrăbiile privesc nervoase.

Plouă adânc, stropii revarsă
o mângâiere dulce apoasă
pe fața mea atât de ștearsă
verde ca iarba ghimpoasă.

Mă rup în picături de stele
cu stropii de ploaie
mă amestec în diamantele
lăsate de tine atât de greoaie.