Vezi soarele ce strălucește,
te-nvelește în lumină;
Un hău rotindu-se tot crește
Pe poarta-i intri și suspină.

Ești orb, rece, n-auzi nimic,
fiind îngropat în teamă...
Unde ești tu, lin-amintire
când inima-mi te cheamă?

Grămada de cenușă stă
în a privirii-mi zare
iar mierla cântă ne`ncetat
al morții cânt cu jale.

Vezi soarele a dispărut,
iar sufletul mi-e pal;
Liniștea nopții a căzut,
pe-al tristeților deal...