poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-29 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Incepi sa seci, manie,
De cataracte plina, Salbatic rau de munte, Ce te-aruncai cu vuiet In negrele prapastii Zvarlind spre ceruri spuma!... Sa pieri vrei pe de-a pururi Din inima-mi, manie? O pasare de curte S-ajungi din cruntul vultur Ce-si infingea pe vremuri Puternicele-i gheare-n Spinarea vijeliei Turbate, calarind-o Triumfator si mandru? Inflacaratul tanar Sortit e sa ajunga Un trandav si nemernic Burghez cu umeri garbovi Ce tremura din scufa? S-ajunga astfel, oare, Nestapanitu-acela Ce – nemilos cu sine – Era in lumea toata Vestit sub denumirea: Petofi maniosul! Ce teama fara noima, Ce-ngrijorare vana! Nu poate să mă lase Pornirea mea curată, Mânia tinerească; Din inimă-mi, cascada Sălbaticelor ape De munte n-a secat Și nici nu o să sece. Și-a potolit doar mersul Acum când drumu-i trece Printre câmpii întinse, Pe șesurile goale, Pe unde nu se vede Nici muntele, nici valea. Dar dincolo-i stâncoasa Prăpastie viitoare, Cu negrele-i adâncuri... Când va ajunge-acolo Râul mâniei mele Cu apele-i crescute, - Se va surpa, o, Patrie, Pe-ai tăi dușmani, la fel Cum se prăvale-n noaptea Prăpastiei nesfârșite Turbată, Niagara! (traducere de ?)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate