poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-21 | |
Azi e o zi
În care, de ea, cu drag mi-aduc aminte, Dar și că, are doar un singur părinte De când s-a născut Asemeni altora ca ea Care ciudat, Au tot un singur părinte Ce uneori e bărbat Alteori, e femeie. Ca număr nu se știe, Câte din ele au părinți numai bărbați Și câte numai femei Și nu cred că interesează pe cineva Pe pământ, undeva. După ce s-a născut, ajunge în lume Unde, fie se face cunoscută, se impune, Sau nu! Adeseori, ea face placere Celui cu care intră în dialog, Sau displace și dispare fără urmă Ca un vot într-o urnă Ce se pierde, fără mari regrete Din partea celui care l-a băgat în urnă. Părintele după ce a adus-o pe lume E obosit un timp La fel ca după o naștere Ca apoi, Să prindă puteri noi Ce erau ascunse în multele cuvinte, Care pentru solitarul părinte Au în ele un mister Sunt ca niște lucruri sfinte Din care aduce din nou pe lume Cu migală și câteodată și cu puțină frică O altă așa zisă, a lui fiică Pe care o botează, Tot cu același nume simplu: POEZIE. 21 Martie 2010
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate