|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ exodul
￭ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
￭ Când voi păși afară din trup È™i din timp
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ o persoană din È™ase
￭ Ab ovum
￭ poem după ce ai citit ocean vuong
￭ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
moare câte puțin
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Vali Nițu [valni ]
2010-03-12
| |
mă scoală-n capul oaselor
în fiecare noapte
și mă beștelește ca la ușa cortului
pentru fiecare iubire pierdută
crede că am devenit
corpul ei
îmi bagă mințile-n cap
și mă ascunde tiptil
după draperia mâncată de molii
ca în orice seară prăfuită
înfiletează mașina ce toacă mărunt
bucățile de carne
din corpul ei
mă amestecă cu sare mare
în oala sub presiune confuză
și văicăreala își plimbă vătraiul
pe tăpșanul nenorocit de atâta căldură
pocnește obrazul
și o scânteie moare
câte puțin.
 |
|
|
|
