|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
￭ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
￭ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
￭ luptând
￭ o lume zgâlțâită
￭ Temeri sclifosite
￭ EXplicaÈ›ie
￭ exodul
￭ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
￭ Când voi păși afară din trup È™i din timp
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
￭ o persoană din È™ase
￭ Ab ovum
￭ poem după ce ai citit ocean vuong
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cântec
poezie [ ]
din Ceremonie de iarnă (1965)
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Gabriela Melinescu [Gabriela_Melinescu ]
2010-03-06
| |
Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Ce singuri suntem pe pământ,
eu la un capăt, tu la celălalt,
ca pe un galben balansoar,
tu în adânc, eu în înalt...
Prea mult mă ții în sus,
și am văzut atâtea asfințituri și mi-e dor
picioarele să-mi lunec pe pământ
ca avioanele-amețite după zbor.
Sau ai plecat demult și ai lăsat
o piatră, asemeni trupului de grea,
și-aștept la capăt de pământ
să înfrunzească verzi silabele pe ea.
 |
|
|
|
