La o margine de crâng
Fără urme de albeață,
Toate ramurile plâng
Lumânări sculptate-n gheață.

Norii grei bocesc și ei
Lacrimi mici de viață nouă
Peste dragii ghiocei
Apăruți de-o zi sau două.

Vântul umblă vagabond
Ducând zvonul pe coclauri
Că din sudul verde-n fond
Vin zburând la cuiburi fauri.

Moș Martin, crezând în zvon,
Nu-și mai suge de sub labe
Și-mbrăcat c-un vechi muton
Nu-i mai pasă nici de Babe.

Ceața mătură pe lac
Suprafața de oglindă,
Rațele fac mac-mac-mac
Înspre cheia prinsă-n grindă.

O fătucă-ncetișor
Vine să le potolească,
Pieptu-i poartă mărțișor,
Că-i sorginte românească.

Este timpul de iubit
Și plimbări prin poienițe,
Soarele, deși știrbit,
Dezmorțește gărgărițe.

Vremea gingașilor miei
Se apropie grăbită,
Parcă văd bătrânul tei
Cum ne-mbată și excită.


24 Februarie 2010