poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-02-19 | |
obrazul tău de kalimeră și ochii tăi, castane-n lac,
atrag privirea de ventuze a unui chipeș fofilac, în timp ce treci, ca pana ciorii, scriind cu pașii tăi ușori cercuri de zâmbete-amoroase și cantilene de fiori. îți dau o mână și mi-o strângi cu degetele tale moi, pășim pe-asfaltul plin de flegme și grămăjoare de gunoi. la semafor, culoarea verde a apărut demult, dar tu aștepți s-apară cea albastră din clipa care te pierdu în ochii mei, avizi de tine și de culori neinventate, prea limpede pulsează-n ei fiori din vremuri minunate. pășim alături și castanii rămân cu ochii după tine, până te-așezi pe-o bancă verde, cu urme clare de botine; privești perechi după perechi cum trec pe-alee-n pas domol, croiala hainelor găsite prin galantarul vreunui mol. cerneala verbelor se-așterne, acum, pe pagini din trecut și știu că n-oi mai fi cu tine, că-n vocea mea se tot ascut cuțitele-ndoielii triste, sfârșeala unui ceas pustiu. de-acum, pierdută e scânteia și nu voi vrea să te mai știu. (din vol. "Atelierul albastru")
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate