V,lăstare fragede și flori pe geamuri
I,ndefinesc acestei ierni tulpina
S,au poate de necaz e doar lumina...
A,pare-n cer, pământ, pe grele ramuri

R,eal e numai albul, albumina
E,terică zburdând prin păsări-flamuri,
E,-adevărat, ce-s negre. Filigramuri,
S,emințe caut - vrăbiuțe. Mina

T,ăcerii e un chip purtând o mască,
E,i! ne-a ascuns în nea vremea Poetul,
O,ri a plecat aiurea, ca să pască

M,etafore de primăvară, bietul.
U,n acrostih - spre publicul ce cască -
L,armez cât pot odată cu sonetul.