In Armonia calda a disperarii,
Iti cant azi tacerea nestemata.
Pe aripi am praful uitarii
Zborului de altadata...

Cristalele gandurilor canta,
Si-mi umplu obrajii si privirea,
Nascand mareata simfonie
Cantand azi nemurirea...

Dar nemurirea nu-i a noastra.
A incetat sa mai existe noi.
Ti-am dat petalele de nufar
Si praf de stele inapoi...

Am incetat sa strang in palme
Un univers ce nu-I al meu
E timpul azi sa-l las sa plece,
Caci sa-l pastrez e mult prea greu

Din universul tau de-atunci,
Mi-au mai ramas putine randuri.
Din tot ce am avut noi doi,
Mai sunt doar versuri printre ganduri

Dar am sa zbor din nou uitand
Durerea zborului trecut
Lasand in urma praf de stele,
O iau acum de la-nceput...

04.02.2010