De doua zile viscoleste zapada, ranita,purtata de vant
Spre-acelasi pustiu, unde totul e alb si murdar.
As vrea sa te strig, dar e frig si e noapte-n cuvant
Si dincolo de nori,ecoul unui clopot se-aude-n zadar.

M-am despartit de ganduri,e iarna iubito prin cerul tacut,
Pana la lacrimi ma doare acest nesfarsit,o seara de iarna,
Imi bate-n fereastra o aripa alba, chemand din trecut,
Singuratatea noastra, s-o urce-n vazduh si s-o cearna.

Am patat zapada cu o lacrima si mi-am cerut sfios iertare,
Ti-am simtit mana cautandu-mi sufletul si-am lasat sa ninga,
Fara sa stiu ca pasii nu mai sunt de mult pe-aceeasi carare,
Fara sa stiu cat de mult si-a dorit cineva sa m-atinga.