poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-22 | | Mâine am să-mi vâr două degete în eternitate planuiesc un masaj cu flautul fermecat în casă miroase a măr putrezit și uite cum beția de-aseară mi-a pătat cearșaful cu un desen strâmb, transpirat ...dacă nu iei mâna de pe mine țip îi vedeam fața absurdă de sinucigaș și m-am trezit: mi-era sete. *** Pe pojghița de gheață făceam plajă topless, zăpadă și soare grâul creștea pe nisip iar eu nu muream niciodată soarele de ceară albastră – Dumnezeu înghețat tăceam de teamă să nu-l topesc respirând Am săpat o copcă în cer “Hai să pescuim vise!” “La ce bun?” a răspuns tâmp. Stătea și-mi privea sânii Cum făceam plajă topless pe pojghița de gheață. *** nu pot s-adorm aud pe geam mâțele-n călduri cântându-și solfegiul trist de copii perverși vecinii mei urlă sparg liniștea cu țipetele lor [*când eram mică lumina aprinsă/parter/eu afară priveam înăuntru pe geam (era noapte) vecinul se-agăța de-un cuțit și urla c-o omoară îmi țineam răsuflarea priveam – ea fugea – jungla transpusă-ntre pereții de bloc și-apoi în vacanță la țară alergam după găini c-o lingură-n mână] undeva o mamă și-un tată repetă geneza cântând Simfonia Perversă. *** Și iarăși visele copii ai întunericului concepuți cu lumina stinsă sub golul alburiu al ochiului barca desprinsă de mal și liniștea nefirească a orei două când golul e deodată atât de mare încât m-agăț de pernă ca un liliac o strâng în brațe până mă doare până fug din ea chipurile iubiților mei nenăscuți yin și yang, un ghemotoc transpirat de pânză și carne și păr năclăit [căutând cu disperare implozia abia dacă observ fața mea întipărită pe giulgiu] nu văd nu aud nu mai simt NU EXIST - încordarea supremă a nașterii mele – spre copcă! spre poartă!! spre scară!!! și....SCÂRÞÞÞ!!!!!! Tresar. Regina nopții izbucni într-un râs ascuțit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate