Deschid călimara cu doruri și scriu
Cu sevă din vise pe coli de iubire
Îmi tremură tocul și-i plin de pustiu
Mi-e frig și-mi pătrunde Austru-n privire.

Caut căldură prin vreascuri de suflet
Uscate de vreme și arse de vânturi
Încerc să ascund tristețea în zâmbet
Și ace de gheață topesc în adâncuri.

În serile iernii mi-ascult viscolirea
Prin scorburi zăpadă, ghetușuri pe-alei
Cu lacrimi din doruri îmi umplu privirea
Din flacăra-mi vie se nasc doar scântei.

Aștept...am răbdare, topească-se ura,
Lumina din cântec să-mi mângâie Dorul,
Voind ca-n retorte de suflet, măsura
Iubirii să uit, cum se uită-n fântână izvorul...