poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-19 | |
Privit-am înapoi de jos în sus,
de dor, spre tine, vedeam doar satul între nori ascuns, sub valuri. Fără vuiet, norii m-acopereau; mergeam ca orbul, deși ochii vederea o aveau. Cum? N-aveam habar. De sus în jos, alene-n coborâre, gândind la tine, nu observam... eram în nori cu capul și-ncepuse ploaia. Din gândul meu, udat de stropi mărunți, îndat-am fost trezit. Zadarnic zeci de semne-Autostop. Mergeam pe drum, pierdut, plouat, asemeni unui câine și nimeni nu oprea văzând român pe drumuri. De-atâta disperare simțeam noduri în gât... adânc oftam, degeaba, căci tu rămas-ai tristă lângă geam, cu fața plânsă. Nenumărate zile tot disperat am fost, fără a ști ceva de tine, deși noi doi eram legați c-un fir de borangic. Și zile multe-au tot trecut pân' disperarea plecă lăsând speranța-n viața mea.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate