poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-12 | |
Cum aș putea interpreta tăcerea care mă doare?
De ce mi s-au adunat atâtea valuri, să-ți înnece chipul în marea cea moartă, iar țărmurile ți-au oprit numai cuvintele? De ce ruinele mă scutură de frunzele toamnei și-n adăpost doar eu și zeii adormim? Clipele rămase se roagă pentru mine, iar tu iubitul meu, de ce nu-mi dai puterea poverii îndoită să o port? Tot ce fusesem eu, am ars pe rug în zorii dimineții, doar palmele scobite-n popasuri de lacrimi și durere, le-am ridicat spre cer. Zeii tăceau, durerea se adâncea mai tare, ca o sunătoare tristețe adusă de ape curgătoare. Măturam așteptarea, ceas după ceas. Chipu-ți de lemn ca o dungă în valuri, departe plutea, și creștea ca un zid de uimire peste uitare și lacrimi. Ah, tăcerea aceasta mă doare înainte! 11 ianuarie 2010
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate