când treci în somn
te lovești de vise

o grimasă
încolăcirea pe patul orelor
încordarea
bucăți de trup chircite
apoi
o mână flască atârnând(ă)
între realitate și ficțiune
între sus și jos

nu stinge lumina mamă
nu în noaptea asta

o umbră
un fir de durere
o strângere de pleoape
convulsii spasme

între întuneric și lumină e doar un
geamăt
între tuse și moarte doar o
poartă

respirația fuge
mamă
mami
mămico
nu stinge lumina
nu
încă