poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-05 | | E iarnă iar, și-a- ei zăpadă Pe noi își face plinul De sus mereu, când o să cadă C-așa , e-al ei destinul Să fie albă, pură Și-atunci când se adună, Pe noi ca o armură Cu care am putea, pleca, într-un voiaj pe lună O lună care-i plină Acolo sus,pe bolta cea senină, Iar pe pământ,e tot o lună plină, De sărbători, cu daruri și belșug Cu zile tot mai scurte, din zori până-n amurg. E iarnă iar, și-a-ei zăpadă E un cuptor, pentru acea plămadă Sămânța, ce-n primăvară o să vadă Lumina zilei, înt-o grădină De lângă o ogradă. E iarnă, iar câmpia e un întins lințoliu alb- imaculat Pe care, din loc în loc se vede, câte un pom, ce-acum pare plantat Sub care, în zori un iepure a îndrăznit La rădăcină, puțin de a scurmat Apoi, el s-a pitit, În așteptarea unui soare blând, izbăvitor De-acest covor de nea scânteietor. 17-23 dec. 2009
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate