Poporul român a fost creștinat
De sfântul Andrei, primul chemat.
Putem deci afirma fără ezitare:
Credința o avem de la izvoare.

Nu trebuie prea multă știință,
Ci, doar un pic de bunăvoință,
Să se accepte drept realitate:
Numai la izvoare apele-s curate.

Nu am dus lipsă de dușmani,
Am rezistat demn peste ani,
Când ne-au atacat unii credința,
Neamul, le-a curmat străduința.

La Rovine, Șcheia sau Vaslui,
Strămoșii mei, ai tăi și ai lui,
Au căzut fără să pregete.
Iar la închinat uneau trei degete.

Cu modestie eu mărturisesc,
Printre urmașii lor mă regăsesc.
Cei ce lovesc, să mă întineze,
Credința neamului, să n-o păteze!

Credința o avem de la izvoare,
Unde apele-s curate, nemirositoare,
Cele ivite ieri, eu le numesc obscure,
Ca apele dinspre vărsare de impure.

Ele au ajuns la noi de la străini
Și s-au găsit adepți, foarte puțini,
Nu stau aici, acum, să-i judec eu,
Străbunii o fac și unul Dumnezeu.

Dispun de bani și sprijin de afară,
Vor icoana, religia, din școală să dispară,
În unitatea neamului țintesc înverșunați.
Ce jalnici sunt, cât sunt de ignoranți!

De nu o știu le spun cât pot mai clar:
Nu mai risipiți bani și timpul în zădar,
Credința strămoșească nu se negociază,
Sper să vă intre-n cap deși vă enervează.

Știu că toți acei care împrăștie acum venin,
Sunt unii lideri, grupării lor fiindu-le străin.
Astăzi ei sunt, dar mâine vor veni alții la rând,
Mai înțelepți sper, cu altă simțire și un alt gând.
Iași 25 martie 2008