|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cîntare subt pietre și flori
poezie [ ]
din ciclul Ce aude unicornul
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Blaga [Lucian_Blaga ]
2005-09-03
| |
Înscris în bibliotecă de Corneliu Traian Atanasiu
O viață-ntreagă, visînd, am scris despre oameni.
Cînd mă trezeam uneori, îmi dam seama
c-am scris balade și cărți și povești despre nori.
Apoi, dup-un timp, adormind, fără gînd adormind,
ajung în pămînt pe subt pietre și flori.
Mai aud cîteodat' ale țării - privighitori.
Azi nu mai visez, dar, în sus privind, parcă știu
ce subt luna și-n lume uitat-am de-atîtea ori:
nori sînt oamenii, oamenii totuși sînt nori.
 |
|
|
|
