Practic s-a întâmplat să nu avem în mână
singurul roman de dragoste, necitit
dacă biblioteca nu se închidea de-o săptămână
din cauza unei epidemii în care eroii din el au murit.
și un cititor pasionat de lectură a depus mărturie
înjurând autorul care a semnat la sfârșit.

Era o poveste frumoasă, întâmplată prin mai,
mi-a relatat alt cititor mult mai târziu,
când tu din inima ta, fără motiv mă alungai
tratând subiectul ca pe ceva banal și hazliu,
evitând mereu această rupere de realitate
nemaiputând acum s-o separ, s-o descriu.

S-a sinucis din iubire, repeta cititorul mereu,
căutând să mă convingă de tragicul deznodământ,
era într-o seară când tu n-ai venit la troleu
iar eu l-ascultam întrebându-l pe el cine sunt.
ea nu l-a iubit, am auzit ultimele cuvinte
și mi-a părut rău că sunt tragedii pe pământ.

Sigur se redeschide biblioteca, după dezinsecție,
tristețea a fost doar parțial din ea alungată
pentru că, mai sunt rămase, în arhivă la colecție
câteva exemplare cu-aceeași poveste necenzurată...
ea nu l-a iubit, îmi spune prietenul meu,
ștergând aevea o rază de stea, să fie curată.