Izvor negru, cu lumină palidă de alb, alergi nud prin colț,
Cu curbe imaginare cucerești necunoscut,
Ai zâmbet de zgomot,
Cu clopoței de pisică agățați pe tavan.

Așez o legendă pe care să mergi prin labirint,
Aprind luminițe pentru întunericul tău,
Ești ceea ce știi, sunt ceea ce știu.
Am iubirea în îngerul negru, clocotind în vis.

„Niciodată” nu vei pleca, plecând,
„Niciodată” nu vei uita, uitând,
„Niciodată” nu vei iubi la fel, iubind ca
„Niciodată”.