Câte seminții și nații de la geneză încoace,
Au avut parte vreodată de conviețuire în pace?
S-au organizat pe clanuri, triburi și popoare,
Confruntându-se în lupte, stabilind apoi hotare.
Astfel apărut-au state, după nație, cult, limbă
Dar hotarele între ele vedem că mereu le schimbă.
S-au perindat orânduiri, s-au ivit organizații,
Funcționează interese, manipulări, conspirații.
Dacă undeva în lume oamenii în pace trăiesc,
Tot atunci, în alta parte, între ei se războiesc.
Case mari s-au prăbușit, imperii și monarhii
Si au apărut din vremuri, peste tot, democrații.
Nu-s depline, au defecte, inerente ni se spune,
Mai bun, zic „specialiștii,” nu ai ce în loc a pune.

In țara noastră, România, europeană ca poziție,
Ne aflăm în nesfârșitul proces de tranziție.
Tranzităm spre Europa cu mult zel și cu tumult,
Că de statul democratic „beneficiem” demult.
Ce bună-i democrația poți vedea de la o poștă,
Orișicine vrea, constată, că e cel puțin anostă.
Tot sistemul presupune că puterea o va deține
Cine la numărătoare se postează cel mai bine.
Nu mai sunt pentru valoare criterii de selectare,
Sufragiul turmei, acum, deplină întâietate are.
De aceea te trezești, că în administrarea cetății,
Ajung cei fără idei, simțire, drojdia societății.
Astfel că, puține state progresează-n bunăstare,
Grupul celorlalte se află, cel mult, în stagnare.


Vreți desigur ca să spuneți, și eu vă cred pe cuvânt:
Fericiți am fi cu toții de ar fi „Raiul pe pământ.”
Vă felicit și vă aplaud, dar vă zic, precum se știe,
In Rai nu-i democrație ci o pură și deplină ierarhie.
Judecați atunci la rece, oamenii mei buni și cuminți:
De ar fi în țară ierarhie, locul fiecare să-și știe,
N-am trăi în armonie?
Ca la sfinți?
Iași 01 august 2007