când eram încă în rai
îl apucam pe dumnezeu de solzi
și mă ascundeam sub limba lui cea dreaptă
din gheață de castan

sufletul mi se lipea de pielea lui
ca un tricou ud

din cele o mie de sfârcuri la care se adăpau îngerii
alesesem unul pe care l-am privit intens
până ce a luat foc de parcă ar fi fost
o bucată de hârtie pusă sub lupă la soare

când m-am născut
am tras fermoarul sufletului printr-o cruce
și am îngânat un psalm care
mai târziu am aflat că de fapt
era numele tău

în timp ce
ursanabi trăgea trupul la mal
pentru a pleca
din strâmtoarea plăcută a sânului
soarele tocmai se încarna
într-un cocoș