poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-17 | | Evadarea Când floarea de castan se coace Și fluturi albi din ramuri curg, Atuncea doru nu-mi dă pace Mă-ndeamnă să pornesc în crâng. Eu calc ușor pe iarba crudă Si simt în tălpi căldura terii O dulce feerie mă inundă Plutește-n juru-mi chipul verii. Adânc în mijlocul naturii Îmi fac culcuș sub un castan Ascult atent pulsul pădurii Sunt om?sunt oare tot platan? Mă contopesc cu crângul de castani Mi-acoperă petale trupul…. Mă simt ușor, nu am în spate ani Îmi zboară slobod, iute gândul… Și fuge gândul meu departe În sus chiar dincolo de zări Se duce liber catre astre Se pierde în adânci visări! Lăsate-s toate cele pământene Doar seva din pământ mă-mbată… Plutesc prin neștiute sfere Zăresc de sus planeta toată! Pierdut în gândurile mele Petale albe mă-ncojor… Aș vrea sa zbor și eu cu ele Căci nu mă doare nici un dor! . . . . . . . . . . . . . . . Castani și ierburi și furnici Petale, frunze, rămurele… Ce minunată viață e aici! Aș vrea să fiu mereu cu ele! Să dorm de flori înconjurat Să beau doar roua dimineții Și să trăiesc cum n-am visat Să dau acum de sensul vieții! Să mă trezesc cu prima rază Și să adorm cu prima stea! Să-mi zboare gândul fără pază Să cred că sunt stăpân pe viața mea ! București, 21 mai 1999
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate