poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-14 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
Zi liniștită. Zi luminoasă,
Cu semănăturile strălucind lângă soarele de aramă, Cu împărțirea dreaptă a bucatelor, Lângă aburii desfăcuți între fânețe și vânturile de argint. Iat-te, tu, omule bun. Argat sau cântăreț cu uneltele amiezii, Câinii latră bucuroși, plopii îți ies înainte Din vocea ta, bunăziua urcă limpede. Poate e spumă. Poate e pasăre. O! voi, vite plutind în preajmă ca niște zei familiari Și tu, pământule zgâriat, răscolt pentru o fărâmă de pâine: Argila rămasă pe tăișul lopeții Ca și o tristeță pe lama unui cuvânt. Unde să plec? Unde să cânt? Unde să însemn o întoarcere, o rechemare? Tăcerea aceasta între scaieți și soarele de aramă Și somnul ca un poem uitat și apoi regăsit, - iată-l. * Pathmos, 1933 * Ediția franceză a apărut în 1934
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate