poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Life is life
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-14 | | Înscris în bibliotecă de serban georgescu
Când vă privesc, ochi splendizi, în neștire,
prin dulci simÈ›iri ce nu își au cuvântul, ca un erete-având prielnic vântul, îmi zboară a torturii amintire. Și-ndată ce vă pierd de sub privire, aÈ™a-s de trist È™i negru – ca pământul, că de-am avut plăceri le uit avântul iar cel dintâi suspin le dă sfârÈ™ire. Nu v-aÈ™ dori-ntr-atâta ochii, dacă, în pieptul meu ce-l stăpâneÈ™te frica v-ar sta icoana, care iute pleacă. Invidia vă-mpinge să-i fiÈ›i fiica văzând că tot ce poate-n voi să-mi placă atâta-mi dă È™i nu vă ia nimica. (Traducere C.D. Zeletin, Humanitas 2008) Occhi miei belli, mentre ch’ i’ vi miro, per dolcezza inefabil ch’io ne sento, vola, come falcon c’ha seco il vento, la memoria da me d’ogni martiro; e tosto che da voi le luci giro, amaricato resto in tal tormento, che, s’ebbi mai piacer, non lo ramento; ne va il ricordo col primier sospiro. Non sarei di veverdi già sì vago, s’io sentissi giovar, come la vista, l’aver di voi nel cor sempre l’imago. Invidia è ben se’l guardar mio vi attrista: e tanto più che quello ond’io m’appago, nulla a voi perde ed a me tanto acquista.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate