poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-08 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Cine-i doamna care vine
în oglindă - noaptea - pentru mine? Are ochii de rubine, mâini de abur, păr de fum, porumbel pe umăr poartă. dreaptă stă și pare moartă; dar a râs odată-n noapte. Câinii s-au ascuns sub poduri, paznicu-a-nlemnit în poartă; dimineața, gheața verde a oglinzii era spartă. N-a fost vis! căci lângă mine, am găsit închisă bine, raclă mică ferecată pe la colțuri înnodată. Înlăuntru, adormit, pe-așternut de catifea șarpe negru-ncolăcit, - este biata-mi inima! - Cine-i doamna care vine noaptea, pe la ceasuri pline, nici pe drum, nici pe coline, nici nu bate, nici nu deschide, dar deodată în oglindă stă cu ochii-i de rubine și se uită drept la mine?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate