Tu nu te-ai simți
Copleșită,
Ca și mine,
De acest copac?

E minunat
Cum poate el
Împacheta lumina
Și o face frunză,

Cum bea el
Razele soarelui
Și apoi ne-mbată pe noi
Cu miresme...

De câte ori
Stă cu creștetul în
Văpaia soarelui
Iar tu la umbra lui
Nu te sinchisești să-i spui
Mulțumesc,
Știind precis că nu-ți va răspunde
Cu plăcere, omule!

El ne-a răspuns, de fapt,
De multe ori, iar când nu poate
Þi-aduce mii de păsări
Să-ți cânte oda lui de mulțumire
Văzându-se atât de neînțeles...