mașini și oameni
aglomerări în timpul prins în anvelope
se întrec pe bulevard cu dumnezeu

femeile cu foarfece ascuțite în pântec
aduc cutiile cu șuruburi
în ele bărbații joacă șotron
în primul pătrat iubirea strânge nisipul în nări
și-l suflă milioane de tălpi
din al doilea apar corbi pe buze
să hrănească ochii plecați după visare
în pătratele trei mâinile adună fulgi de pe limbă
când în patru bărbații rămân o umbră
care în pătratele cinci începe să deseneze
sub bulevard o colivie ovală
de unde o cruce se ridică-n pătratul șase
legat de ultimele șapte lame

acum
dumnezeu ia foarfecele
sare și el în femeie șotronul
în primul pătrat așează secolul nostru
sfâșiat de istoria celor fără centuri de castitate
din al doilea duce-n șase cutia cu șuruburi
din care în ș(o)apte la joacă ieșim
pe bulevardul cu potcoave
o cheie alergând după El