poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-27 | |
I.
Covărșitoarea natură-amorțește privirea. Privirea matură-amuțește gândirea. Gândirea cu totul reface iubirea. Iubirea și ea îmi adoarme trezirea. Trezirea-mi preface trăirea-n simțire. Simțirea se pierde-n amalgamul de fire. Firele alcătuiesc o-ntreagă omenire. Omenirea se preschimbă vag în menire. II. De ce divinul zdrobește-ncet mundanul? De ce omu’ distruge omul ca vicleanul? Să fie oare o refulare cu rolul de salvare? Să fie instinctul primar prefăcut în oroare? Nimic din ce-i palpabil nu-i valoare. Nimic din tot ce-apare nu dispare. Nimicul din nimic se face mare. Nimicu-n sine e supravaloare. III. Tot ce poate fi probat e știință. Tot ce nu e mort e ființă. Tot ce nu se vede e-n credință. Tot ce-i efemer este tendință. Începutu-ncepe odată cu sfârșitul. Sfârșitul se dezvoltă-n infinit. Infinitul nu poate fi nicicând finit Precum un început nesfărșit!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate