poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-05 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
E-un viitor pe care-l poți atinge cu geana,
îndărătnica mea femeie. Nu-i un joc, e numai un adevăr ce va fi la fel de prelung și de melodios, ca adâncurile de ocean închipuite de cântăreții la harfă, la fluier de os. Lasă-ți umbra să-mi treacă peste mâini, peste umeri, ca pe treptele unei scări în spirală, și uită-te cu un colț de sprânceană cum iau naștere cuvintele de pe buzele mele, asemenea lunii din marea vicleană. Fiece cuvânt care-l spun e un trup străveziu de bărbat, de femeie, e-un șir unduit tăind în două gheața unui deșert de scânteie. Privește, a apărut un platou lucios, de metal. Ce-ntins e platoul de nobil metal! De-aici se pleacă-n sus, e-atât de simplu! La fel ca o mișcare de dans, un dans al gândurilor, un dans al ideilor, suitorul mișcărilor dans. Deasupra sunt planetele. Le poți atinge și tu, cumva, cu o vocală, cu o singură vocală, cu A. Tu, pământule, ochi albastru, pentru că suntem privirile tale. Tu, pământule, gâtlej de foc, pentru că suntem strigătul tău. Tu, pământule, tâmplă albită, pentru că suntem gândurile tale. O, pământule, tu, bătrânule, înțeleptule, mișcătorule!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate