Venind de la crâșma lui moșu' Andrei,
Mergând pe șapte cărări de beat,
Am ajuns cu greu la ușa casei mele, din bulevardul Matei.
Intrat în casă,
Pe masă o cutie de bere găsesc,
Și-o țigară arsă.
Mă așez la masă.
Supărat,transpirat,
Desfac primii trei nasturi de la cămașă.
Îmi pun coatele pe masă
Și capul mi-l așez în palmă.
Gânduri răvășite.
Îmi ridic ochii din palmă și-mi
Privesc camera aproape goală.
Un tablou strâmb agățat,
Pe un perete zgâriat.
Privesc spre pat,
Trei scânduri rupte
Și alte chestii sub pat.
De-odată strănut,
Și ecoul s-a născut,
Spunându-mi "sănătate tate tateeee...".
Pânzele de păianjeni se mișcă de la strănut.
Sub masă un băț de chibrit rupt,
Îl ridic și de perete îl aprind.
Arde prea repede pentru a mă încălzi cu el.
Deja s-a stins.
Stelele s-au aprins.
Luna se reflectă în apa din lighean,
Aflat sub geam.
Beau cutia de bere,
Adorm și noaptea trece.
Mă scol.
E dimineață.
Mustața o am aspră.
Îmi arunc o palmă de apă rece pe față,
Și mă trezesc.
Imediat mi-amintesc,
Iubita m-a părăsit.
Lacrimi simt în ochiul drept.
Mă-mbrac și plec cu gândul că am s-o găsesc, sper.
Pe drum scot celularu',
Număru-i formez,
Și-mi răspunde o voce de bărbat...
Imediat un gând îmi șoptește,
Că nu-s treaz, încă visez.