poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-11 | |
Am urcat pe scară până la Cer
Și am vorbit cu Bunul Dumnezeu. E trist și-ngrijorat de ce gândim, Cum calea dreaptă-n viață n-o găsim. L-am întrebat: De ce visele pier Și ce-i speranță-n om, urcă la el? De ce ne lasă, să ne chinuim, Uitând ce-i bun în noi și să iubim? De ce sunt boli urâte pe pământ, Create, tot de om, nu-i oare crunt? De ce în locul Lui e banul zeu, Schimbând un credincios în fariseu? De ce-i puterea dată omului, Ce crede, doar, în zeul banului? De ce bătrânii noștri sunt uitați, Sau, ca păpuși stricate, aruncați? De ce există prunci abandonați Și-ajung pe străzi cu pungi de coloranți? El, mi-a răspuns, cu glasul înecat Și-o lacrimă pe mine a picat. Eu v-am creat din lut și Harul Sfânt, Ca fericiți să fiți pe-acest pământ, Poate-am greșit și eu, când v-am lăsat, Liber arbitru, față de păcat. Eu încă iert și-aștept să regăsiți, Cuvântul meu, în care, să trăiți. Am revenit cu-n scop, iar, pe pământ, Lacrima Lui, s-ajungă-n locul strâmt, La oamenii cei păcătoși, în gând, Toți, ocrotiți de Rău, să fim curând.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate