poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-09 | |
Trăgeam tranvaiul după mine
același ce ucise labiș; cu pași mărunți, miros de câine ne îndreptam către tufiș și-i arătam marea natură ce s-a văzut, ce s-a pierdut, că libertatea nu se fură, cum inima ascunde lut pe îngropatele morminte rămase în vecinătate citind șiraguri de cuvinte și alinând singurătate. Degeaba strigi acum iubire o dragoste nu se desparte este legată de pupilă și plânge în eternitate. Cu răni spălate-n propriul sânge ne alinăm durerea sacră văzând lumina cum se stinge, sculptând mereu în piatră acră; din amintiri în amintiri ne-om duce viața mai departe săltând înaltele zidiri lăsând în urmă câte-o poartă. De n-ar fi fost a ei speranță ne-am fi pierdut de mult pe drum, dar toate au o importanță chiar și un foc ce face scrum. Cu ochi de copil privim și acum moartea căprioarei la fiecare vânătoare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate