poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-15 | |
Te-am iubit copile
Te-am iubit prea mult Ai știut prea bine Ai știut de mult Ai venit de la mare Atunci când ai venit Te-aș fi sorbit din privire Așa de mult eu te-am iubit. Te-am iubit părintește Ca orice părinte Dar parcă ceva mai mult Eu atât te-am iubit. De la mare când ai venit Aproape tot mi-ai povestit A fost ultima noapte de joi Când am stat de vorbă amândoi. Vineri tu pe bulevard ai fost Cu bicicleta te-ai plimbat; V-ați întâlnit mai mulți după cum știu eu Băieți și fete; prieteni, colegi de liceu. O scurtă discuție cu o fată ai avut Poate prietena ta; poate altă fată Când ea te-a întrebat hotărât: Spune-mi Vali, când ne mai vedem altă dată. Tu ai răspuns atunci dintr-o dată Nu știu; Nu cred; sau niciodată. Doar nu ai de gând să mori; ea a întrebat Tu ai pus capul în pământ și ai plecat. A urmat apoi sâmbăta Ziua care a fost cea mai tragică; Eu te-am așteptat să vii la masă, Tu ai plecat atunci pentru totdeauna de acasă. Tu băiatul meu, aș vrea să știu și eu Atunci când ai plecat pe ultimul tău drum al tău Stau și mă întreb mereu Ai suferit mult; ți-a fost greu Sau știe numai Dumnezeu. M-am bucurat foarte mult Când mi-ai spus că la mare ți-a plăcut Cum, atunci când tu lucrai. Și la masă pe alții îi serveai La mare cât timp ai fost, Îți purtam de grijă mereu Iar când tu de la mare ai venit Pentru mine soarele a răsărit. Acum când tu ai plecat Pentru mine totul s-a întunecat Nici nu știu ce să mai spun Merg pe stradă parcă sunt nebun. Oare Dumnezeu de ce n-a vrut Să-ți dea și ție Măcar o șansă atât Una la o mie. O Doamne ! Oare cu ce am greșit eu De acest blestem s-a abătut pe capul meu Tu Doamne ști mai bine Să mă fi luat în locul lui pe mine. El a fost un tânăr pur, nevinovat, A avut un suflet bun, curat, Dar ce păcat, Că așa s-a întâmplat. Băiatul meu cel bun și drept, Tu spune-mi cât să te mai aștept, Dacă tu nu poți veni la mine, Așteaptă-mă că voi veni eu la tine. Mai dă-mi răgaz măcar un an, dacă se poate Să-ți fac după datină pomenirile toate Și apoi voi veni lângă tine eu Dacă așa vrea Dumnezeu. Speranțele mele în tine le-am pus, Dar acum odată cu tine, toate s-au dus Să fim împreună în mormânt Așa cum eram pe pământ. Astăzi, 28.08.2000.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate