poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-12 | |
Când neaua e pe ducă și muguri dau a floare
Pământul scoarța-și scutură-a trezire Gângănilor aflate-n hibernare Feciorelnice ale vieții, moșesc pământul scos din nea Un fir din albul cel mai alb se coase, Sorii se mișc și încă se măsor. Când florile de pomi se alint în adiere Se aude ciripit prin proaspătul eter, Lăptosul verde al ierbii, încet, încet se urcă Se coase verdele cel crud spre verde Și se aude ascuțit de coasă. Când florile au dat în pârg Se umple a vuiet de mișcare Un fâlfâit formație umple cerul Pierdută și avută de mulții ei stăpâni Căldura se risipă tot mai mult Sărmana, aproape că dispare, Se coase fir în galben Sorii se mișc și încă se măsor. S-a întărit pământul și e aproape gol Și floarea cea din pârg este sămânță, O palmă în jos ea s-a ascuns De vârful cel de brumă Din cojile de nuci bătrâni Un fir maro se coase Se aude ascuțit de coasă. Din nou se așterne albul cel din albă Și se mai coase încă Þesutul viu,din vie Căci zilnic se cosește, se măsoară.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate