mi s-a părut de noapte
de noapte bună cu baticul pe buzele umede
tu aveai două rînduri de buze
zîmbeai la două atitudini.
eu mă îmbujoram pentru primul zîmbet
lărgeam pomeții pentru al doilea
înțelegeai prin fina atingere și mișcarea sprîncenelor.

sprîncenele tale miroseau a dorință
genele prea ascunse înțelegerii mele
ne spălam în aceeși cadă
stropii tăi cristale
stropii mei se răzvrăteau pe piept cu arsură.

pînă au intervenit cuvintele
vorbeam limbi diferite
eu despre aștri
tu despre petele de pe covor.
viermele era la fel
doar că la mine amenințarea venea
peste mii de ani.