Cu inima-ti adesea franta in durere
Si sufletul in lacrimi ti-e scaldat
Ai incercat, ai vrut, dar n-ai avut putere
Sa biruiesti iubirea ce te-a fermecat.

Zadarnic! Nu-ncerca sa lupti
Nu stinge vraja care te-a legat…
Chiar daca impotriva ta sunt multi
Zdobeste-i …dar iubeste necurmat.

Ti-a aparut in cale ca o stea,
Si ti-a strapuns a inimii incatusare
Lasand izvoarele sa curga-n ea
De dragoste si iubire ce nu moare.

Ai inteles atunci ce e iubirea
Adevarata , dar si plina de durere,
Aveai in suflet fericirea
Si cantecul de pasarele…

…Acum…tresari. E cineva pe drum?
Astepti. Dar nu e ea, nu trece…
Ah! Totu’ a fost doar vis si fum?
Totul e doar o umbra rece?

“De ce nu vii in pragul serii
Cand soarele abia apune?
De ce ma lasi prada durerii
Si singur in aceasta lume?”

…Te-ntrebi mereu in fiecare clipa
Si te-nfiori in ceasul de-asteptare,
Dorind ca blanda ei aripa
Sa iti umbreasca inima, sa-ti dea racoare.

Nu! Nu-I zadarnica iubirea
Ce sufletul si inima ti-au coplesit
Tu lupta-te sa ai si fericirea
Deplina cand ai biruit.

Va fi o zi , si inc-o zi si inca una
Ce vor veni sa isi aduca implinirea
Pe “EA” si dragostea , si stelele, si luna
Spunandu-ti “ACEASTA E IUBIREA!”