|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Normalitate incertă
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-08 | | Admir pe cel ce-n veci se irosește. El dă mereu și nu vrea să rețină. Pe-acel ce-alungă zbaterea străină Și-n cercul tihnei nu se mai oprește. Îmi place omul gata să ațină Căi de furtuni când mărul blând rodește. Din colcăiala urii prinsă-n clește Se va căzni să semene lumină. Veghez pe-acel tinzând spre înălțime Uitând de sine când puteri sporesc, Pe cel ce vrea, cu vajnică asprime, Să-nfrângă puntea carului ceresc. Îmi plac aceste întrupări sublime. În mine doar nu am ce să iubesc. 26 septembrie 2004
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate