Cu coltii perfizi durerea ma musca!
ma sfasie un chin etern al ochilor tai!
Privirea ta o respir,
cu amintirea ta ma hranesc,
cu sangele tau dorm,
iar pe regretul tau il simt arzandu-mi pielea dornica de tine!
si fugit egois din noi
dar ti-ai ratacit cumva fiinta in mine.
o pastrez si acum in locul organismului meu
ce devine din ce in ce mai inutil.
cad in ecoul fericirii noastre.
ma vei opri?